Dincolo de “Luceafărul poeziei românești”, “Geniu neînțeles” și alte etichete care i s-au pus, Mihai Eminescu a fost un om cu idealuri, cu trăiri, cu pasiuni și cu regrete.
Astăzi, vorbind despre Eminescu, am înțeles pe deplin, alături de elevii clasei a VI-a, coordonați de prof. lb.română Anamaria Săndulescu, că un prim pas în realizarea unei păreri personale, nu clădită pe opiniile altora, despre ceea ce reprezintă creația eminesciană pentru noi, ar fi acela de a trece în revistă câteva dintre operele reprezentative ce poartă semnătura geniului și de a CITI.
Astăzi și mereu!
Din Eminescu, pentru a reuși ”să ne vedem sufletul”, așa cum spunea marele Geo Bogza.
Genialitatea lui Eminescu este dovedită de naturalețea exprimării, de sinceritatea sentimenteleor și de simplitatea formei, iar ’’ceea ce îl deosebește pe Eminescu de toți scriitorii însemnați pe care i-a avut țara până acum este faptul că el a fost tot pe atâta gânditor cât și poet. Intelectual născut, înzestrat cu o cultură vastă, el a judecat de la o mare înălțime omenească, a știut să aleagă părțile eterne de cele trecătoare și mai ales pe acelea le-a cristalizat în scrierile sale.
Opera lui Eminescu rămâne nemuritoare ca și dragostea pe care în versuri geniale a exprimat-o, ca și orizonturile filosofice asupra vieții și societății omenești pe care ni le deschide în poeziile și povestirile sale.
Mulțumesc pentru invitație, pentru emoție și trăire! A fost minunat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu